De departe un examen al maturității, Bacalaureatul înseamnă pentru orice licean o aventură emoțională, dar și una intelectuală, în care trebuie să-și demonstreze cunoștințele acumulate în ani de studiu, să-și pună la încercare curajul, răbdarea și chiar abilitatea de a face față stresului uriaș.
Ca într-un roman science-fiction, acest examen îi pune pe tineri în fața unor scenarii imprevizibile, cu șanse de reușită dependente de pregătirea temeinică și de gestionarea emoțiilor.
Elevii se confruntă cu numeroase temeri și speranțe, dar nici presiunile nu sunt puține, în special când la linia de finish stau așteptările părinților, cerințele profesorilor și standardele societății. Este o perioadă de contradicții: pe de-o parte, este bucuria de a încheia o etapă importantă din viață, pe de altă parte, apare teama de necunoscut.
Bacalaureatul, și o probă de caracter
Examenul de Bacalaureat nu se limitează la evaluarea academică, ci provoacă elevii să-și gestioneze cât mai eficient timpul, să-și prioritizeze activitățile și să-și păstreze calmul în situațiile de presiune (nu puține). Este ca un adevărat ”antrenament” pentru viața de adult, dar și o perioadă în care să-și exploreze punctele forte, să învețe să își accepte limitele și, cel mai important, să își clarifice unde vor să ajungă. Bacalaureatul este un moment de introspecție, poate cea mai bună ocazie a elevilor să privească dincolo de paginile din cărți și să se întrebe ”Cine vreau să fiu?” sau ”Ce vreau și pot obține de la viață?”.
Sistemul educațional trebuie schimbat din temelie, pentru că nevoile societății actuale nu mai sunt aceleași cu cele de acum câteva decenii. Ritmul alert al schimbărilor tehnologice și diversitatea resurselor educaționale au transformat Bacalaureatul într-un test de adaptabilitate: elevii nu trebuie doar să memoreze informații, ci să le înțeleagă și să le aplice creativ.
Dar accesul rapid la informație este copleșitor, iar presiunea performanței academice devine, uneori, un obstacol. Pe lângă asta există și problema inegalității în ceea ce privește accesul la resursele educaționale – elevii din medii dezavantajate se confruntă cu bariere care limitează șansele de reușită, iar misiunea profesorilor pare să fie mai importantă ca niciodată.
Superputerea Denissei Gabriela Bularda în acest scenariu SF: metoda de predare schematică
Fără voia lor, elevii sunt prinși într-un labirint cu nenumărate pagini de manual, notițe încurcate și cerințe complexe, departe de a fi înțelese. Superputerea Denissei Gabriela Bularda în scenariul SF legat de pregătirea la Limba și Literatura Română pentru Bacalaureat: predarea schematică, o metodă testată și îmbrățișată de mulți liceeni, care au a transformat radical modul în care elevii percep materia.
Cu aproape 25 de ani de experiență în educație, profesorul aplică o metodologie care ușurează studiul, ba chiar îl transformă într-o experiență plăcută și logică. Ce este, de fapt, învățarea schematică? Gândește-te la materia pentru Bacalaureat ca la o imensă hartă a unei comori; în loc să te pierzi în detalii, schema îți oferă un plan clar și organizat, care te ghidează către țintă. Informațiile sunt organizate în diagrame, hărți mentale și structuri logice care transformă conceptele complicate în piese simple ale unui puzzle captivant. Cu fiecare schemă, elevii își construiesc o imagine de ansamblu, iar totul pare mai clar, mai simplu și mult mai interesant.
Această metodă este perfectă pentru generația digitală, care asimilează informația total diferit față de generațiile anterioare. Elevii răspund mult mai bine la vizual decât la pagini nesfârșite de text; Denissa Gabriela Bularda a înțeles acest lucru și și-a adaptat metodologia pentru a se potrivi nevoilor lor.
Cât de eficientă este această metodă de predare?
Să începem de la simplificarea informației. În loc să rețină paragrafe întregi, elevii se pot concentra pe conceptele importante, ușor de urmărit. Schemele îi ajută să facă legături între diferite subiecte, cât să favorizeze înțelegerea coerentă a materiei. De exemplu, analiza unui text literar nu mai pare o sarcină titanică, ci o provocare logică, unde fiecare element – tema, personajele, ideile principale – are un loc bine stabilit în schemă.
În egală măsură, această metodă stimulează gândirea critică. Construirea unei scheme nu înseamnă să copiezi informația, ci și să o analizezi, să o înțelegi și să o reorganizezi astfel încât să aibă sens pentru tine. Elevii învață să filtreze informațiile importante, să facă conexiuni și să-și dezvolte o viziune proprie asupra subiectului. În loc să fie receptori pasivi de informație ei înșiși controlează procesul de învățare.
Învățarea schematică are și un alt super-avantaj: memoria pe termen lung. Studiile arată că informațiile vizualizate sunt reținute mai eficient decât cele citite. Schemele și hărțile mentale sunt ca un fel de “dispozitiv USB” al creierului, unde cunoștințele sunt stocate și pot fi accesate rapid. Acest lucru este de neprețuit în perioada examenelor, când timpul pentru recapitulare este limitat și trebuie să își reamintească diverse conceptele importante cu o simplă privire asupra schemelor create.
Un alt aspect uimitor al metodei este cât de distractiv poate deveni învățatul! În locul unui proces obositor și monoton, elevii descoperă bucuria de a organiza, colora și personaliza schemele după bunul plac. Învățatul devine o activitate creativă și relaxantă, care le dezvoltă nu doar cunoștințele, ci și imaginația.
Denissa Gabriela Bularda – Superprofesoara care inspiră generații
Cu o carieră de aproape 25 de ani în educație, Denissa Gabriela Bularda știe exact cum să transforme frica de Bacalaureat într-o experiență pozitivă. Metoda sa revoluționară a fost testată și aprobată de sute de elevi și părinți, care au descoperit nu doar o modalitate eficientă de a învăța, ci și un sprijin moral neprețuit.
Pentru elevii de clasa a XII-a, aceasta nu este doar profesor, ci și ghid care le oferă curajul că pot înfrunta examenul cu încredere. Cu ajutorul metodei sale, Bacalaureatul nu mai este un obstacol, ci o etapă firească, chiar palpitantă, în drumul spre succes.
